Încă o stea, poate cea mai strălucitoare – este o părere personală – din şirul stelelor-oameni care, cu siguranţă, vor face neîncăpătoare piaţeta de lângă magazinul Cocor, a fost dezvelită duminică, 27 martie a.c. Nu întâmplător a fost aleasă data – marchează Ziua Mondială a Teatrului – şi deloc întâmplător personalitatea: maestrul Radu Beligan, preşedinte de onoare al Institutului Internaţional de Teatru. (...)

 

   Ziua de 1 martie a fost, anul acesta, una deosebită pentru copiii internaţi la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ din Bucureşti. Împreună cu clovnii CliniClowns şi cu reprezentanţii Fundaţiei UTI, aceştia au creat mărţişoare pentru mamele lor, uitând astfel pentru câteva ore de suferinţa provocată de boli şi tratamente. Atelierele practice dedicate acestei zile, reunite în acţiunea „Mărţişor cu suflet şi zâmbet de copil“, s-au desfăşurat până la 8 martie a.c. şi în alte spitale din Bucureşti şi din ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie“, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ şi Spitalul Clinic de Copii Braşov.

 

   Ştiam de multă vreme că balerinul Cătălin Caracaş, „născut“ şi crescut în Opera bucureşteană, moştenind pasiunea pentru dans de la tatăl său (excelent balerin, aplaudat de-a lungul deceniilor în roluri performante), apărând, la rândul său, încă de pe băncile Liceului de Coregrafie, în numeroase partituri din marele repertoriu de gen, avea o bogată arhivă pe care o completa cu migală şi dăruire, cu speranţa ca, într-o zi, să poată realiza o imagine completă (sau aproape) a istoriei şi devenirii balerinilor care, începând din 1921 – anul în care Opera a fost instituţionalizată – au conferit strălucire spectacolelor curente, ovaţionaţi deopotrivă în turnee europene memorabile. (...)

   Zilele acestea s-a efectuat la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni un transplant renal între gemeni (donator–transplantat) a căror structură imunologică este identică în proporţie de sută la sută, ceea ce face ca medicamentele care împiedică respingerea grefei să nu mai fie necesare, riscul imunologic fiind zero. (...)

 

   La 9 februarie a.c., la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“ Bucureşti a fost redeschis etajul şapte, care găzduieşte secţia Pediatrie III, cu 53 de paturi, şi unde sunt trataţi anual peste 2.300 de copii. Saloanele au fost recompartimentate şi recondiţionate din punctul de vedere al echipamentului sanitar, al instalaţiilor, sistemelor electrice şi de încălzire. Renovarea etajelor şase (redat în folosinţă anterior) şi şapte ale spitalului a costat 500.00 de euro, sumă donată de Enel Cuore (organizaţia nonprofit al Grupului Enel), în cadrul unui proiect lansat de Fundaţia Scheherazade. În prezent, cele două etaje corespund integral standardelor europene.

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

    „Mergem la băi!“. Vreme îndelungată, expresia a reprezentat o formulă, magică în felul ei, în îngrijirea sănătăţii. După cum afirma Pliniu, timp de şase secole, romanii nu aveau la dispoziţie alt medic decât băile, curele balneare perpetuate în timp.

    În rândul acestor stabilimente, Băile Herculane au beneficiat de o tradiţie de excepţie. Urmele arheologice, cu vestigii datând din anul 153 d.Ch., plasează Herculane printre cele mai vechi aşezăminte balneare din lume. A fost cea mai căutată staţiune din Dacia, consemnată documentar încă din timpul împăratului Hadrian, până târziu, în secolul IV d.Ch. Împăratul Marcus Aurelius venea special de la Roma pentru a se trata la izvoarele termale de aici. Cronicarii consemnau faptul că, în timp, un sejur la Herculane ajunsese să însemne un adevărat privilegiu, pentru care se cheltuiau bani grei. (...)

 

   La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)

   Cunoscut îndeobşte ca autor al celebrului roman „Maestrul şi Margareta“, Mihail Bulgakov a fost nu doar absolvent – magna cum laudae – al Facultăţii de Medicină din Kiev, ci şi un neobosit autor de proză memorialistică. De la pseudojurnalul „Însemnările unui tânăr medic“ până la jurnalul intim, care avea să-i fie confiscat de NKVD, restituit ulterior, în mod cu totul surprinzător, pentru a fi ars de autor, în cele din urmă recuperat (parţial) după 1990 chiar din arhiva KGB, proza memorialistică a lui Bulgakov ne dezvăluie destinul tragic al unui (medic-)scriitor de excepţie, strivit de un regim totalitar. O incursiune documentată realizată de dl dr. Mihail Mihailide, la rubrica „Jurnal de jurnale“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   Consiliul Naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România a emis o Hotărâre pentru a clarifica situaţia asistenţilor medicali angajaţi ca funcţionari publici sau personal contractual în direcţiile de sănătate publică. (...)

   Răsfoind nr. 978 al săptămânalului belgian LE GENERALISTE ne atrage atenţia, înainte de partea dedicată materialelor ştiinţifice, un articol pus sub genericul Actualitate: „Când lipsa cotidiană de bună-cuviinţă invadează practica“, şi care aduce la cunoştinţa cititorilor situaţia referitoare la actele de violenţă din mediul spitalicesc înregistrate în Franţa vecină. Informaţiile sunt preluate din raportul pe anul 2009 al Observatorului naţional al violenţelor în mediul spitalicesc (ONVH), instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii de la Paris, creată în anul 2005, cu misiunea de a coordona şi de a evalua politicile puse în practică pentru a garanta securitatea bunurilor şi a persoanelor în interiorul instituţiilor sanitare cu sarcina de a recenza actele de violenţă comise în interiorul acestora. (...)